ORGA DE LEMN

aug.
2012
05

posted by on Ganduri

Trunchiul bradului cânta
Prin tuburi de orgă concentrice.

Inelele anilor
În trunchiuri de timp
Frematând, frematând.

O orga fantastică
Sub degetele aducerii-aminte.

O orga infinită în care
Articulatţile batrâne
Sunt roase în taină
De şobolanul uitarii.

Mi se îngaduie să mai aud,
Să mai ascult simfonia.
Fluviul de cantece
Mă împinge, cu tandreţe, spre mal.

Şobolanul roade,
Sentimentele putrezesc,
Pedalele de lemn dau muguri,
Lastăresc.

Se schimba partiturile
Şi organistul.
Ideile vechi înfrunzesc.

Furtuna primăverii
M-a prins şi pe mine
În vâltoare, de parcă
Mai sunt viu, mai traiesc.